SAPTAMANALUL - ANCHETA

„Ancheta” a intrat în posesia unui amplu raport privind actuala situaţie economico-socială a judeţului Argeş, întocmit de specialişti şi statisticieni. Raportul a luat calea Bucureştiului, fiind trimis de cancelaria prefectului către cabinetul primului-ministru.

Vindem pălării şi importăm la greu băutură şi ţigări
De la începutul lui 2011 până la sfârşitul lunii iunie, Argeşul a înregistrat o creştere semnificativă în ceea ce priveşte volumul mărfurilor care fac obiectul comerţului internaţional şi al exportului. Datele furnizate primului-ministru confirmă supremaţia Uzinei Dacia în ceea ce priveşte exporturile, mijloacele de transport reprezentând aproape două treimi din totalul produselor care pleacă din Argeş peste hotare. O pondere importantă o au şi echipamentele electrice, cotate cu 21,2% din exporturile judeţului. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, s-a raportat o creştere a exporturilor la mai multe categorii de produse, precum instrumente şi aparate optice şi fotografice, aparate de măsură, de control sau de precizie, metale comune şi articole din acestea, pastă de lemn, deşeuri de hârtie şi de carton, aparate şi echipamente electrice, materiale plastice, cauciuc şi materiale din acestea, plută şi împletituri de nuiele. În schimb, Argeşul este deficitar la exportul de piei, blănuri, animale şi produse animale, articole din piatră, ciment, ceramică, sticlă, unde s-au înregistrat scăderi semnificative. Stăm liniştiţi însă la capitolul... pălării şi umbrele, judeţul nostru înregistrând o uşoară creştere a exportului acestor produse în Uniunea Europeană.
Vindem în străinătate, dar şi importăm la greu, iar cele mai mari creşteri în acest sens se înregistrează la băutură şi tutun. Importurile acestor produse s-au dublat faţă de 2010, semn că argeşenii fumează şi beau mai mult ca să înece criza. La fel s-a întâmplat şi în cazul produselor minerale, vegetale şi alimentare, precum şi al produselor din industria chimică. Pe de altă parte, argeşenii se încalţă cu mai puţini pantofi din import, unde se înregistrează o scădere de 37%.
80 de investitori străini în ultimul an
Raportul Prefecturii face referire şi la investiţiile străine în Argeş. În ultimul an, în judeţul nostru, au fost înregistrate 80 de noi firme cu participare străină la capital, 38 fiind înmatriculate în prima jumătate a acestui an. Conform datelor raportate de Registrul Comerţului, în martie au fost înfiinţate în judeţ opt societăţi comerciale cu capital social străin, în aprilie - 6, iar în mai - 9.

Venituri mai mari în agricultură şi construcţii
Dacă în primul trimestru al anului 2010 argeşenii înregistrau un venit mediu net de 954 lei în agricultură, vânătoare, pescuit şi silvicultură, în primul trimestru al anului în curs s-a înregistrat o ușoară creştere, ajungând la 1.059 lei. O creştere similară s-a înregistrat şi în industrie şi construcţii. Muncitorii din această ramură au primit în primul trimestru salarii medii de 1.650 lei, faţă de 1.427 lei cât încasau în 2010.
50.000 de turişti în prima jumătate a anului
Argeşul se dovedeşte o destinaţie constantă pentru turiştii din ţară şi din străinătate, numărul acestora fiind doar cu puţin în creştere faţă de anul trecut. O dovadă că turismul se dezvoltă în Argeş este faptul că avem cu 40 mai multe unităţi active. În prima jumătate a anului, 48.589 de turişti s-au cazat în hotelurile şi pensiunile din judeţul nostru, dintre aceştia 8.584 fiind străini. În total, aceştia au petrecut 92.635 de nopţi în unităţile de cazare din Argeş, aproape jumătate preferând Piteştiul, în vreme ce o treime au ales aerul de munte. Cei mai mulţi turişti străini provin din Franţa – 2.136, urmaţi de cei din Germania, Italia, Federaţia Rusă şi Canada. În Argeş, au venit însă şi persoane din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii - mexicani, argentinienii, brazilieni şi chiar neo-zeelandezi.
Se construieşte mai puţin
Faptul că la nivelul judeţului Argeş s-a înregistrat un deficit de 5.000 de locuinţe, conform specialiştilor din domeniu, pare să fie principalul motiv pentru care oamenii de afaceri şi-au orientat atenţia către investiţiile în domeniul imobiliar. Deşi construcţiile rezidenţiale au înregistrat o uşoară descreştere în primul trimestru din 2011, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, domeniul construcţiilor stă bine. Pentru clădiri rezidenţiale au fost eliberate la nivelul judeţului Argeş nu mai puţin de 1.829 de autorizaţii în ultimul an. Se remarcă o scădere destul de mare însă, în condiţiile în care dacă anul trecut în iunie se eliberau 189 de autorizaţii, în aceeaşi lună a anului 2011 s-a ajuns la doar 154.
Şomajul – în descreştere
Veşti bune în ceea ce priveşte şomajul, care a scăzut semnificativ, rata şomerilor coborând de la 8,4% în iunie 2010, la 5% în iunie 2011. După primul semestru al anului în curs, în evidenţele statului figurau 13.308 şomeri argeşeni, faţă de 22.536 în 2010. Dintre aceştia, 822 de  şomeri cu diplomă, având studii superioare, iar 2.626 sunt absolvenţi de licee şi de şcoli postliceale. Cea mai mare pondere o au şomerii cu mai puţină şcoală, care fie s-au oprit din învăţat după gimnaziu, fie au reuşit să facă o şcoală profesională - 9.860. Numărul femeilor şomere este în descreştere faţă de anul trecut, doar 5.864, faţă de 9.944 câte erau în 2010, în vreme ce în Argeş se înregistrează un număr de 7.444 de bărbaţi fără locuri de muncă. Din totalul şomerilor însă doar 5.780 primesc indemnizaţii.

Avem 170.000 de pensionari
La nivelul anului 2011, Argeşul are aproape 170.000 de pensionari, din care 152.244 primesc pensii din fondul asigurărilor sociale, 47 sunt beneficiari de ajutor social de la stat, 308 argeşeni primesc pensii IOVR (invalizi, orfani şi văduve de război), iar 14.174 sunt pensionari din agricultură.

OPC a dat amenzi de 288 de miliarde
Descinderile instituţiilor de control s-au intensificat în ultimele luni, după cum se arată în raportul transmis primului ministru al României. În acest sens, este oferit ca exemplu Oficiul de Protecţie a Consumatorului biroul teritorial, care în prima parte a lui 2011 a întreprins 1.621 de acţiuni de control. Verificările din ultimul an s-au lăsat cu confiscări de mărfuri în valoare de 7.948.300 lei noi şi amenzi de 28.877.800 de lei noi. La buget nu a ajuns însă nici măcar un sfert.