SAPTAMANALUL - ANCHETA

Judeţul Argeş a dat de mâncare multora. I-a făcut oameni sau mai bine zis i-a îmbogăţit peste noapte. Indiferent de culoarea politică, cei care au fost puşi de Guvern să conducă patrimoniul judeţului sau cel puţin să-l coordoneze s-au înfruptat peste noapte, din te miri ce şi cum, profitând la maximum de ocazia calităţii de demnitari. Este şi cazul fostului prefect de Argeş, actual subprefect, Ion Cîrstoiu, cumătrul preşedintelui Traian Băsescu, care, fost producător de bâte sau măciuci în vremea mineradiei, fost şef al Piteştiului şi fost şef al judeţului în perioada 1990-1992, în prezent este latifundiar în una dintre cele mai bogate comune argeşene, Nucşoara.

NeÅŸansa mandatelor de primar ÅŸi deputat

Nu i se poate imputa fostului prefect de Argeş faptul că şi-a tras maşină de lux la scara blocului sau cinci vile de miliarde de lei. În schimb, este foarte elocvent faptul că doar după exercitarea mandatului de prefect, acesta a dovedit că a pândit la colţ mai ales prin 2005, posibilitatea de a se îmbogăţi nu mult, ci foarte mult.  Ion Cîrstoiu îl depăşeşte chiar şi pe fostul său omolog, Constantin Tămagă, la capitolul implicare şi interese personale în detrimentului judeţului. La doi ani după finalizarea mandatului de reprepezentant al Guvernului în teritoriu, Ion Cîrstoiu dovedeşte că este mai potent din punct de vedere financiar decât a visat vreodată. «Ancheta» vă prezintă în această ediţie modul în care fostul demnitar a reuşit să pună mâna pe zeci de hectare de teren forestier, prin metode mai puţin ortodoxe, plasându-se astfel în topul celor mai înstăriţi foşti şefi ai judeţului. Ion Cîrstoiu, fost primar al Piteştiului vreme de nici două luni (august-octombrie 1990) şi prefect doar doi ani (1990-1992), iar apoi din nou prefect, vreme tot de doi ani (2005-2007) este un exemplu de vădită ambiţie şi voinţă de a face tot ce îi stă în putinţă pentru a parveni pe scara socio-profesională. Din păcate însă, ca şi o concluzie, acesta n-a reuşit să ducă la bun sfârşit niciunul din mandatele puterii. Este poate singurul exemplu de neşansă politică, în ciuda faptului că un întreg partid fost democrat l-a ales şi considerat drept unul dintre cei mai pricepuţi manipulatori politici.

Afacerea «fabricării de bâte pentru mineri»

Fost economist şi ulterior director general la fosta întreprindere de Transporturi Auto Argeş, Ion Cîrstoiu nu face rabat de la modelul ex-membrului de partid comunist. Din contră, perioada ceauşistă l-a motivat într-atât de mult pe fostul preşedinte al PD Argeş, încât mulţi dintre amicii săi dau ca sigur astăzi faptul că acesta a fost unul dintre cei mai ridicaţi în slăvi şefi de întreprinderi. Dacă victimele mineriadelor (cele aflate încă în viaţă) ar mai fi mânate de sentimentele revoluţionare ale vremurilor apuse, cu siguranţă nu ar ezita să-l învinovăţească pe Ion Cîrstoiu de seninătatea cu care a purces la fabricarea de bâte pentru mineriadă. Într-una dintre declaraţiile sale către mass-media, cu privire la elaborarea armelor care au ucis zeci de mii de oameni, fostul prefect Ion Cîrstoiu a declarat că respectivul gest fusese doar una dintre directivele date la nivel înalt şi că el, ca şi executant, nu se putea opune. Lăsăm însă la o parte povestea bâtelor care l-au propulsat pe Cîrstoiu pe lista neagră cu participanţii din spatele mineriadei, revenind la unul dintre cele mai importante aspecte din cariera acestuia.

«Democratizarea» Gărzii Financiare

Cumătrul şefului statului. Traian Băsescu este naşul de botez al fiului fostului prefect de Argeş, Cătălin Florin Cîrstoiu, medic de profesie şi directorul unuia dintre cele mai bine cotate spitale din Capitală. Încrengătura în cauză este poate una dintre cele mai bine realizate combinaţii la nivel de nepotisme politice. Deşi a negat în dese rânduri că este mai mult treaba fiului decât a sa personală de a-l vizita pe naşul de la Cotroceni la finaluri de săptămână, o pare dintre parlamentarii de Argeş cunosc în detaliu sosirile prelungite ale ex-prefectului la domiciliul preşedintelui. Foarte dese înainte de a deveni demnitar al Alianţei DA şi mai rare ce-i drept, după! Să nu iutăm totuşi că Ion Cîrstoiu a avut acces în multe din sferele înalte ale vieţii politice încă din 1996, când a fost ales pe listele deputaţilor. În această postură îl regăsim până în 2004, anul în care a refuzat să mai candideze tocmai din motiv că fostul democrat îşi aranjase din timp ploile pentru a deveni delegatul guvernului în Argeş. Şi, într-adevăr anul 2005 devine perioada de graţie a cumătrului lui Băsescu. Aviditatea după putere i-a dat lui Cîrstoiu o ambiţie prea vizibilă, acesta intrând în conflicte cu partidul roşu, pe care îl voia musai şters de pe tărâmul argeşean. Dublat de potenţa şi influenţa numită Băsescu, Ion Cîrstoiu şi-a propus să dea jos din funcţii oamenii-cheie ai PSD-ului, pentru a câştiga, fireşte, prin politizare, supremaţia instituţiilor statului. În bună parte a reuşit, promovându-şi membrii de partid. Practic, răfuielile cu PSD-ul l-au plasat într-un mare perdant, mai ales atunci când a fost vorba să-i dea jos pe şefii instituţiilor-cheie din Argeş. Cea mai aprigă luptă a purtat-o, spre exemplu cu un Aurel Stoian, şi astăzi şef peste Garda Financiară, în locul căruia Ion Cîrstoiu vedea un amic precum George Rizescu, un fost partener de business sau un jurist al Gărzii precum Ion Maria, membru PD.

Afaceri «cocktail» cu Rizescu, Gache sau...Tigris

Ion Cîrstoiu nu a excelat mai niciodată la capitolul afaceri. Făcând o trecere în revistă a ceea ce a însemnat evoluţia financiară a acestuia cu mult timp dinainte de a deveni prefect, putem concluziona că fără doar şi poate Ion Cîrstoiu s-a combinat în anumite cercuri cu cine şi cum a vrut doar de dragul închegării unor relaţii care ulterior aveau să-şi spună cuvântul. Prima societate comercială în care Ion Cîrstoiu a apărut ca acţionar este SC Hexagon SRL Piteşti (înfiinţată în 1993), firmă de casă cum s-ar spune, dacă avem în vedere că alături de el au fost trecuţi soţia - Mioara Mariana Cîrstoiu şi fiul Cătălin. Activitatea societăţii a fost întreruptă în clipa în care Ion Cîrstoiu a devenit lider PD, fiind aruncată în faliment. Patru ani mai târziu, pe frontispiciul argeşean şi-a făcut apariţia o firmă axată în principal pe tranzacţii imobiliare, Invest Argeş, formată din 18 persoane. Sediul firmei a funcţionat chiar în imobilul PD din cartierul Nord (Negru-Vodă, nr. 30), Ion Cîrstoiu punându-se la dispoziţia unui Nicolae Gache (om de afaceri care a controlat la un moment dat cel puţin jumătate din cabanele de lux ale Argeşului, în prezent proprietarul mai multor spaţii din centrul Piteştiului), unui Liviu Bănică (patronul de la Pan Trading), unui Aurel Dragomir (patronul restaurantului Union), iar lista poate continua cu Dănuţ Bica sau, curios, cu liberala Anca Barbu! Invest Argeş adunase într-o perioadă membrii de partide absolut diferite, Ion Ciucă, membru al partidului socialist fiind cel care mai întotdeauna contribuia cu sute de milioane lei vechi la starea de bine a firmei. În fine, deşi societatea se extinsese la un moment dat prin filiale la Constanţa sau Găeşti, aceasta a avut acelaşi sfârşit ca şi Hexagonul. Prin anul 2002, pe Ion Cîrstoiu îl regăsim din nou acţionar de firmă, în combinaţie cu unul dintre cei mai buni amici ai săi, nimeni altul decît fostul senator PDSR Gheorghe Rizescu, fost asociat la celebra Tigris, actual subprefect de Argeş. SC La Timp SRL, care şi-a avut sediul de această dată în locaţia PD-ului din centru, este ori o altă firmă premeditat falimentată ori un business în spatele căruia s-au ascuns şi încă se ascund interesele obscure ale subprefecţilor Cîrstoiu-Rizescu.  La timp SRL nu a apucat decât să editeze o foaie de partid, şi anume Democratul, în care cei doi politicieni îşi exprimau opiniile vizavi de idealismul unei democraţii niciodată atinse. Asta o dată.

Suspiciuni de corupţie la nivel înalt

Doi. Privind în urma fostului primar, prefect şi deputat Ion Cîrstoiu, se poate vedea cu ochiul liber atât din declaraţia sa de avere cât şi din dezvălurile Anchetei din acest număr că cel mai celebru cumătru al preşedintelui statului a evoluat din toate punctele de vedere fix în perioada cât a fost pentru a doua oară demnitar, adică în 2005-2007. În aceşti ani, Cîrstoiu şi-a luat în serios mai mult ca niciodată calitatea de preşedinte al comisiei judeţene de fond funciar, atât de în serios încât şi-a băgat mâna până la cot în avutul obştesc şi al altora, însuşindu-şi bunuri marca Nucşoara (comuna natală) pentru interesul personal şi recuperând probabil toate tentativele eşuate din trecut. Mai pe ocolite şi mai pe lângă lege. Mai multe amănunte în pagina 3 a acestei ediţii. Să nu trecem cu vederea şi peste faptul că în timpul în care a fost prefect pentru a doua oară, lui Ion Cîrstoiu i-a fost pusă în cârcă o întreagă anchetă DNA, care vizează corupţia în cadrul unuia dintre serviciile aflate în subordinea sa- Permisele Auto Argeş.