SAPTAMANALUL - ANCHETA

Deja bate vântul prin parcările hipermarketurilor din Argeş. După luna decembrie, când, în ciuda strângerii curelei, oamenii au dat buzna la rafturi, anul 2009 a debutat cu o scădere semnificativă a numărului de clienţi pentru marii comercianţi de pe piaţa bunurilor de larg consum. Dacă în ultimii ani retailerii se lăudau cu creşteri de 15 – 20% ale consumului, în 2009, se aşteaptă la o stagnare sau chiar o diminuare a comerţului. Pentru a face faţă crizei, unele hipermarketuri preferă să stopeze investiţiile, precum centrul comercial Real şi să reducă numărul de viitoare locaţii, în timp ce altele, cum este Carrefour sau Auchan, îşi continuă expansiunea, încurajaţi de scă­derea preţurilor la terenuri şi la materialele de construcţie.

Sectorul alimentar va fi privilegiat

Dacă argeşenii vor renunţa la haine noi, electronice, electrocasnice şi autoturisme, aceştia nu vor spune nu mâncării. Specialiştii preconizează că sectorul alimentar va fi cel mai puţin afectat de criza economică, anticipând însă că, în schimb, cumpărătorii vor fi mult mai chibzuiţi. Dacă până acum achiziţionau tot ce li se părea mai interesant şi, ulterior, risipeau jumătate din produse, în viitor, vor face o selecţie mult mai drastică a bunurilor achizi­ţionate şi se vor raporta mai mult la bugetul familiei.
Principalele cauze ale reducerii consumului:

Scăderea puterii de cumpărare

Date fiind restricţiile bugetare, plafonarea salariilor şi renunţarea la sporuri, dar şi valul de conce­dieri care loveşte judeţul, forţa de cumpărare a argeşenilor scade pe zi ce trece. Bugetul familiei este deja diminuat, iar majoritatea veniturilor au ca destinaţie rambursarea creditelor. Faţă de 2008, în acest an, pentru achiziţia bunurilor de tot soiul nu vor mai exista lichidităţi. Cum­pă­rarea unei maşini de spălat sau a unui frigider va fi mult amânată, în favoarea altor priorităţi.

Lipsa lichidităţilor

Nu mai sunt bani pe piaţă, iar asta afectează foarte mult sectorul bu­nurilor de larg consum, esti­­mându-se că piaţa de gen va înregistra scă­deri semnificative de aici încolo.

Nesiguranţa

Disponibilizările masive, anun­ţate atât la Automobile Dacia, cât şi la firmele care lucrează pe verticală pentru uzină, dar şi în construcţii au creat şi creează pani­că în rândul angajaţilor. Dacă au strâns niscaiva bani la ciorapi, aceştia preferă să-i cheltuiască în vremurile grele care se anunţă.

Argeşenii îşi axează, din nou, consumul pe supermarketurile de cartier

Supermarketurile Favorit fac parte dintr-o reţea autoh­tonă de magazine, primul dintre ele fiind înfiinţat în 2001. Patronul Valentin Cârstea şi-a dezvoltat reţeaua în cartierele din Piteşti şi îşi axează vânzarea în proporţie de 90% pe produse alimentare. După cum preconizează analiştii economici, acest sector de piaţă nu va fi foarte afectat de starea financiară a populaţiei, deoarece oamenii nu vor renunţa niciodată la mâncare.
La ce au renunţat consumatorii argeşeni şi pe ce produse se axează acum?
- În magazinele mele, nu au renunţat la nimic. Consumă în continuare la fel de mult ca în alte perioade. Am stat cu sufletul la gură să trag linie după prima lună a lui 2009, iar când am văzut că nu s-a schimbat nimic, am răsuflat uşurat. Când oamenii vor renunţa la alimente, atunci o să fie o mare problemă.
Oamenii au început să renunţe la hipermarketuri în favoarea magazinelor de car­tier?
- Cei cu venituri medii şi mici se reorientează acum către supermarketuri. În lanţul Favorit, am investit foarte mult, astfel încât magazinele să fie  la fel de bine puse la punct ca un hipermarket şi să ofere o gamă cât mai variată de produse. Tocmai de aceea clienţii au început să ne prefe­re. Mai mult decât atât, dacă la un magazin de cartier bonul de casă are o valoare redusă, pentru că îţi cumperi strict necesarul, şi plăteşti maxim 1 milion, la hipermarket bonurile au valoarea medie de 5 milioane. Din ce am înţeles, dacă în luna decembrie la centrele comerciale mari era îmbulzeală, acum, dacă mai vezi două-trei maşini rătăcite, e mare lucru!
Care este soluţia, pentru cei din comerţ ca să treacă peste această perioadă dificilă?
Noi până acum nu am simţit recesiunea. Cred că mai mult s-a creat panică prin intermediul presei şi s-a indus un sentiment de teamă. Cine a investit şi ştie să stea în picioare, indiferent de momentele dificile, va rămâne pe piaţă. Nu trebuie să te descurajezi şi să renunţi.
Se resimte, totuşi, în vreun fel criza financiară?
Din punct de vedere al tensiunii printre angajaţi, aş putea spune că da. Sunt mult mai reficienţii şi mai ataşaţi de locul de muncă. Dacă până acum erau dispuşi să îşi dea demisia mai uşor dacă li se promitea ceva mai bun, în această perioadă, nici nu se mai gândesc să renunţe la slujbă, preferând să rămână într-un loc sigur. 

Creditele pentru electrocasnice scad în favoarea celor pentru amenajarea locuinţelor

Ratele pentru telefon mobil sau maşina de spălat au devenit, de ani buni,  o modă chiar şi pentru argeşeni. Magazinele gen Altex, Flanco, Domo, Germa­nos au fost vreme bună pline de clienţi care aşteptau cu adeverinţa în mână să ia un credit, pentru a cumpăra o plasmă pe care să o monteze în sufragerie. După acest pas măreţ, vine însă coşmarul: rate, cozi la bancă, dobânzi, penali­tăţi usturătoare. De când cu suflul recesiunii şi concedierile în masă, s-au mai schimbat lucrurile şi nici ratele nu se mai dau doar cu buletinul.

În anul 2009, creditele pentru bunuri de larg consum vor stagna

Una dintre instituţiile financiare nebancare care se ocupă cu acordarea creditelor în magazine este Cetelem. Încă de la finele anului 2009, societatea a resimţit efectele crizei, după cum ne-a declarat directorul general Daniel Boaje. Cauzele? Creşterea costurilor de finanţare şi criza lichidităţilor. Asta în condiţiile în care circa 40% din cre­di­tele Cetelem sunt acordate în magazine. „Este un blocaj în momentul acesta din punctul meu de vedere. Este un blocaj al pieţei financiare în general, resimţit serios şi la nivelul societăţilor specializate de creditare. Pentru anul în curs, am previzionat o creş­tere zero, faţă de anul 2008, după mulţi ani de creştere de două cifre pe fondul contextului actual marcat de criza financiară. Am început mai bine 2009, decât s-a încheiat 2008. Rămâne însă o mare necunoscută, şi anume fluctuaţia cursului valutar, dar care nu afectează clienţii Cetelem, întrucât noi acordăm credite doar în lei cu dobândă fixă pe toată perioada de creditare. În ceea ce priveşte solicitarea de documentaţie suplimentară a veniturilor luate în considerare la analiza cererii de credit, se va putea lesne constata o creştere a numărului de acte necesare pentru apro­barea creditului. Dacă până acum majoritatea banilor împrumutaţi de la instituţiile financiare nebancare erau îndreptate către achiziţia de echipamente IT şi produse electronice şi electrocasnice, în prezent, clienţii IFN  au început să investească mai mult în renovarea şi amenajarea locuinţelor”, a declarat managerul Cetelem.